Unele dificultăți de respirație, precum senzația de sufocare, respirația accelerată și hiperventilația, sunt simptome care pot apărea pe fondul somatizării. Uneori, emoțiile negative și unele suferințe psihice se pot manifesta la nivel fizic prin diverse simptome, printre care și problemele respiratorii. Iată ce cauze emoționale pot avea manifestările neplăcute la nivelul sistemului respirator!

Psihologii susţin că una dintre cele mai mari probleme actuale o reprezintă faptul că oamenii îşi ascund suferinţele şi aşteaptă să treacă de la sine. Ei bine, somatizarea este procesul prin care afecţiunile emoționale se manifestă la nivel fizic, prin diverse simptome. Anxietatea, depresia, precum și suferința provocată de o pierdere majoră pot fi cauze care declanșează dificutăți de respirație.

Cauzele emoţionale ale dificultăţilor de respiraţie

1. Anxietatea se manifestă în mai multe moduri și poate avea simptome dferite de la o persoană la alta. Însă dificultățile de respirație se numără printre simptomele cele mai frecvente ale acestei probleme. Anxietatea generalizată este tulburarea psihică definită de grija excesivă și irațională cu privire la evenimente și activități normale. Persoanele anxioase acuză adesea dispnee (n.r. respirație greoaie) și chiar senzație de sufocare, în momentele în care încordarea atinge cote maxime.

Simptomele respiratorii apărute pe fondul anxietății nu pun pacientul în pericol în niciun fel și dispar pe măsură ce acesta se relaxează.

Senzația de sufocare apare la persoanele anxioase în felul următor: un atac de anxietate este întotdeauna asociat cu senzația intensă de frică, iar această frică declanșează eliberarea de adrenalină și cortizol în corp, întrucât creierul percepe un pericol major. Așadar, organismul este pregătit pentru o situație limită, de viață și de moarte, și astfel se declanșează automat răspunsul de tip “luptă sau fugi” (n.r. (fight or flight). În acest moment, ritmul cardiac este accelerat, ceea ce înseamnă că și respirația este mai rapidă, pentru ca musculatura să fie oxigenată corespunzător. Așa apare senzația de respirație îngreunată și chiar de sufocare.

Pentru a combate dificultățile respiratorii cauzate de anxietate se recomandă tehnicile de relaxare, exercițiile de respirație, respirația abdominală, precum și pshioterapia.

Este important să te asiguri că aceste simptome sunt cauzate de anxietate și că nu există alte cauze medicale ale problemelor respiratorii, aşa că apelează la un consult de specialitate, dacă te confrunţi cu astfel de crize.  Un medic te va îndruma către specialistul de care ai nevoie, fie el psiholog, psihiatru, pneumolog sau cardiolog.

2. Atacurile de panică debutează brusc, fără să aibă un factor declanșator evident (lucru care se întâmplă, de pildă, în cazul anxietății) și sunt caracterizate de o teamă intensă, asociată cu simptome fizice precum senzația de sufocare, accelerarea pulsului, senzația de nod în gât sau de leșin, transpirațiile reci, durerea în piept, tremurul ori furnicăturile la nivelul membrelor. Vestea bună este că simptomele unui atac de panică se ameliorează și apoi dispar în decurs de 10-20 de minute.

Senzația de sufocare apare în atacul de panică din cauza hiperventilării. Ca și în cazul anxietății, creierul percepe un pericol real, așa că declanșează răspunsul de tip “luptă sau fugi”. Odată cu acest răspuns, respirația este accelerată, iar teama contribuie la această accelerare. Astfel apar senzația de sufocare, frunicături la nivelul degetelor precum și senzația de leșin.

Respirația abdominală combate rapid hiperventilația și înlătură simptomele specifice acesteia. Unii pacienți consideră utilă respirația într-o pungă de carton, metodă folosită de persoanele anxioase la recomandarea terapeutului.

3. Depresia este o altă tulburare emoțională care poate declanșa dificultăți de respirație. Respirația greoaie apare adesea pe fondul depresiei, alături de simptome precum apatia, tulburările somnului, lipsa poftei de mâncare și tristețea accentuată.

Depresia este o afecțiune care rareori trece de la sine, așa că este bine ca pacientul să ceară ajutor de specialitate. Psihoterapia, tratamentul medicamentos și un stil de viață sănătos sunt elementele cheie care duc la vindecarea depresiei.

4. Pierderea cuiva drag, fie prin deces, fie prin divort sau separare de altă natură, se poate manifesta, de asemenea, și prin dificultăți respiratorii. Stresul asociat cu un asemenea eveniment determină constricția căilor respiratorii, provocând, astfel, apariția senzației de respirație îngreunată sau chiar de sufocare. Mai mult decât atât, pe fondul unei asemenea traume emoționale pot apărea și afecțiuni precum depresia sau anxietatea.

5. Teama de abandon poate fi o cauză emoțională a problemelor respiratorii. Cu rădăcinile în copilărie, consecințele acestei temeri ne afectează mai ales în viața de adult, iar printre manifestările fizice ale acesteia se numără senzația de respirație sacadată ori chiar de sufocare.

Cum tratezi dificultățile de respirație, în funcție de cauză

Dacă te confrunți cu problema dificultăților respiratorii, este indicat să apelezi la un consult medical. Doctorul este cel în măsură să îți spună dacă este vorba despre o cauză medicală sau, mai degrabă, problemele tale au un substrat emoțional.

Dacă se confirmă faptul că ai de-a face cu o somatizare, apelează la un psiholog ori la un medic psihiatru. În funcție de cauza emoțională, un specialist îți va putea recomanda tratamentul adecvat, care poate consta numai în terapie cognitiv-comportamentală, precum și în tratament medicamentos ori modificări la capitolul stil de viață.