Pentru noi, milenialii, a fost destul de ușor să ne urmăm visurile. Sigur, am muncit din greu pentru ele, dar nu am trecut prin războaie, lupte sau persecuții politice. Am avut posibilitatea să facem orice ne-a trecut prin cap și să căutăm mai mult decât bani pentru ziua de mâine. Dacă generațiile dinaintea noastră au luptat pentru libertate, noi am luptat pentru fericire. Ne era ușor să obținem lucruri, așa că am avut nevoie de mai mult. Acum realizăm că cei de la El Pais au publicat cel mai dureros adevăr al timpului nostru: eram fericiți și nu știam, dar nu mai putem schimba asta și nu avem timp pentru regrete. Putem, în schimb, să ne dăm seama că încă suntem norocoși, pentru că avem șansa să fim eroi și nu trebuie să facem mare lucru pentru asta.

Nu știu să mai fi existat o perioadă în care omenirea să ceară atât de puțin, pentru a scăpa de un dezastru, și totuși, pare o luptă atât de grea. Ni se spune să stăm în casă, iar noi facem coadă la hârtie igienică. Ni se spune că nu se închid magazinele, iar noi cumpărăm în neștire. Ni se spune că virusul care a provocat pandemia de COVID-19 este extrem de periculos, iar noi încă spunem că este o simplă gripă. Avem acces la o mulțime de surse de informare, dar noi suntem siguri că deja le știm pe toate. Vă rog să ne oprim puțin și să ne facem un plan! Să ne gândim cum putem ajuta la ieșirea din acest război biologic. Să luptăm stând cuminți și dezinfectați la noi în sufragerie.

Mă întristează nespus medicii care, în loc să își vadă de bătălia cruntă pe care o duc împotriva coronavirusului, sunt nevoiți să ne scrie mesaje de conștientizare, să ne implore să fim responsabili…Sau oamenii care se filmează de pe patul de spital și, cu ultimele puteri, ne spun să avem grijă. Chiar este nevoie de atâta efort, ca să ne dăm seama că nu facem ce trebuie?
Cel mai dureros mi se pare că spunem cu seninătate că virusul omoară doar bătrânii sau bolnavii. De parcă asta este o justificare să fim iresponsabili. De parcă viața unui om bătrân sau bolnav nu ar merita salvată, mai ales dacă la mijloc este economia mondială. Suntem oamenii cu bibliotecile pline de cărți de dezvoltare personală și cu psihologul pe apelare rapidă, este momentul potrivit să avem mai multă demnitate emoțională.

Nu am mai ieșit din casă de aproape două săptămâni și nu am de gând să o fac, până nu mi se spune că este sigur. Nu mi-e teamă pentru mine, deși sunt ipohondră și am avut, deja, o răceală și câteva episoade paranoice, dar este tot ce mi se cere, în drumul greu spre normalitate. În caz că nu ați înțeles încă, nu stai în casă ca să nu faci boala, ci ca să nu mai răspândești virusul. Cei mai mulți dintre noi ne vom îmbolnăvi, după cum spun specialiștii, dar este important să o facem pe rând și să le dăm medicilor răgaz să îi vindece pe cei care au acum nevoie de ajutor.

Suntem cu toții conștienți că urmează o criza economică, dar nu asta este lupta pe care trebuie să o ducem acum. Cât încă puteți, lăsați bani în piață: cumpărați de la producătorii locali, comandați de la restaurantele în care aveți încredere, nu renunțați la produsele pe care le luați lunar, dar nu este obligatoriu nici măcar să faceți asta. Momentan nu trebuie decât să stam cuminți în case și sigur vom răzbate!

Află dacă ești pregătit să faci față pandemiei de coronavirus. Începe quiz-ul.