Gripă sau răceală? Aceasta este întrebarea care ne macină, adesea, în sezonul rece, când apar simptome precum congestia nazală, tusea sau febra. Atât gripa, cât și răceala, sunt infecții ale tractului respirator, de aceea sunt adesea confundate. Însă aceste două afecțiuni sunt diferite, atât din punct de vedere al simptomelor, cât și al intensității și consecințelor – iată 10 modalități prin care poți face diferența între cele două!

Strănuți, tușești, ai febră și îți curge nasul? Toate acestea sunt simptome de gripă sau răceală, însă cum faci diferența? Răceala este o boală blândă a căilor respiratorii și se poate trata acasă, în câteva zile. Pe de altă parte, însă, gripa este mult mai agresivă și dacă nu este tratată corespunzător, poate avea complicații precum pneumonia. Uneori, pacienții cu gripă necesită chiar internarea în spital pentru câteva zile. Din cauza complicaţiilor posibile, este foarte important să știi să diferențiezi aceste două probleme, astfel încât să iei măsurile necesare, în funcție de caz.

10 diferențe între gripă și răceală

Febra – pacienții răciți fie nu au deloc febră, fie au febră mică, deloc îngrijorătoare. Pe de altă parte însă, pacienții cu gripă au adesea febră mare, care poate ajunge până la 40 de grade Celsius. O particularitate a gripei constă în faptul că debutează brusc, iar febra mare apare din senin, în timp ce răceala are un debut lent, simptomele acesteia manifestându-se treptat.

Tusea – și răceala și gripa se manifestă prin tuse. Diferența este însă următoarea: în gripă, tusea apare brusc, fără dureri de gat care să anunțe venirea sa, așa cum se întâmplă în cazul răcelii.

Durerile de cap – pacienții răciți acuză rareori dureri de cap, în timp ce suferinzii de gripă au de-a face cu dureri de cap frecvente, care pot deveni severe pe fondul temperaturii crescute.

Dureri musculare și articulare – gripa se manifestă (și) prin dureri musculare ori articulare, persoanele bolnave acuzând chiar senzație de febră musculară. Pe de altă parte, însă, răceala nu se manifestă decât rareori prin asemenea dureri, iar ele sunt întotdeauna la o intensitate foarte redusă.

Oboseala – și răceala și gripa au ca simptom oboseala. Dacă, însă, la pacientul răcit senzația de oboseală este una suportabilă, ușoară, în cazul celui cu gripă, epuizarea fizică îl face incapabil să își desfășoare activitatea zilnică în condiții normale. Mai mult decât atât, în gripă oboseala persistă zile la rând.

Congestie nazală – cel mai comun simptom al răcelii este congestia nazală. Pacienții gripați însă nu prea au de-a face cu acest simptom, cu excepţia copiilor.

Strănut – când ești răcit, strănuți foarte des, însă dacă suferi de gripă, strănutul nu este un simptom cu care să ai prea mult de-a face.

Durata – răceala se tratează, în general, într-o săptămână. În primele 3 zile de când apar simptomele, pacientul este contagios, ceea ce înseamnă că poate transmite cu ușurință virusul. Aceasta se tratează prin tratament medicamentos simptomatic, al cărui rol este să amelioreze stările neplăcute ale pacientului.

Și gripa persistă tot o săptămână, dacă nu apar complicații, însă pacientul poate rămâne contagios până la 7 de zile de când au apărut simptomele. Totuși, după o gripă, pacientul poate resimți oboseala specifică acesteia încă 2-3 săptămâni, lucru care nu se întâmplă în cazul unei banale răceli.

Complicații – dacă în cazul răcelii nu există risc crescut de complicații, când vine vorba despre gripă, lucrurile se schimbă. Pacienții care suferă de gripă prezintă risc crescut de complicații precum sinuzită, bronșită sau chiar pneumonie. Pneumonia, de pildă, apare atunci când virusul gripal pătrunde în plămâni și cauzează o infecție. Simptomele pe care le provoacă sunt: frisoane puternice, transpirații abundente, dureri în piept, tuse productivă, poate chiar sânge în mucus.

Este foarte important ca gripa să fie tratată cum se cuvine și, dacă simptomele se agravează, pacientul să meargă la medic, astfel încât să identifice și să trateze posibilele complicații în timp util.

Prevenție – în afară de măsurile ce țin de igienă (spălarea mâinilor de mai multe ori pe zi, dezinfectarea suprafețelor), nu există nicio metodă 100% eficientă de prevenire a răcelii. În cazul gripei, însă, există vaccinul antigripal, care poate fi administrat la începutul sezonului rece. Acest vaccin permite dezvoltarea unor anticorpi specifici în organism, iar astfel pacientul este protejat de gripă.

Vaccinul antigripal este în special recomandat pacienților cu risc crescut de complicații pe fondul gripei. Din această categorie fac parte copiii mai mici de 2 ani, vârstnicii, bolnavii cronici și pacienții care au sistemul imunitar compromis (fie pentru că au boli precum SIDA, fie pentru că urmează un tratament imunosupresor).

Când este cazul să apelezi la medic în caz de gripă sau răceală

De cele mai multe ori, în cazul pacienților sănătoși, răceala și gripa se pot trata acasă, prin repaus, odihnă, hidratare și tratament simptomatic – decongestionante nazale, antitermice ori analgezice.

Însă uneori este nevoie de consult de specialitate, întrucât pot exista complicații. Ce simptome trebuie să te trimită la medic, dacă suferi de răceală sau gripă:

  • Febra persistentă, care nu dispare după 3 zile de tratament – aceasta poate indica prezența unei infecții bacteriene în organism;
  • Durerile severe la înghițire, care pot indica o infecție în gât;
  • Tuse persistentă, care nu dispare nici după 2-3 săptămâni de la debutul răcelii/ gripei – aceasta poate indica prezența unei bronșite, pentru care s-ar putea să ai nevoie de tratament cu antibiotice;
  • Congestie nazală asociată cu dureri puternice de cap – în această situație poate fi vorba despre sinuzită.

Totodată, este important să mergi de urgență la medic, dacă în timpul unei răceli/ gripe apar următoatele simptome:

  • Durere severă în piept;
  • Dureri puternice de cap;
  • Amețeli;
  • Probleme respiratorii;
  • Confuzie;
  • Vărsături.

Copiii trebuie duși de urgență la medic daca apar următoarele manifestări:

  • Respirație accelerată ori senzație de sufocare;
  • Învinețirea pielii;
  • Deshidratarea;
  • Letargia;
  • Irascibilitatea;
  • Febră însoțită de erupții cutanate.

Diagnosticarea răcelii și gripei de către medic

Dacă ajungi la medic cu simptome de răceală sau gripă, acesta va face anamneza, consultul propriu-zis și apoi, dacă bănuiește că este vorba despre gripă, poate face un test rapid, care va arăta pe loc dacă este sau nu vorba despre virusul gripal.

Acest test se face prin recoltarea secrețiilor nazale ori prin aspirații nazo-faringiene și rezultatele sunt gata în 30 de minute. Testul identifică virusul gripal Influenza A și B.

Remedii naturale pentru gripă sau răceală

În cazul unei răceli, aceste remedii naturale pot fi folosite în paralel cu hidratarea corespunzătoare, odihna și, numai dacă este necesar, în asociere cu tratamentul simptomatic. Pe de altă parte însă, dacă vorbim despre gripă, remediile naturale se vor folosi obligatoriu în paralel cu tratamentul medicamentos prescris de medic, niciodată ca unică metodă de tratament, întrucât pot apărea complicații serioase, care pot pune viața pacientului în pericol.

Gargara cu apă salină – apa salină va ameliora temporar disconfortul resimțit în zona gâtului, însă totodată va curăța mucoasele de microbi. Fă gargară cu un pahar de apă în care ai dizolvat o jumătate de linguriță de sare, de 4 ori pe zi, și vei observa îmbunătățirile.

Mănâncă supă de pui – supa caldă nu numai că menține hidratarea, însă totodată combate temporar congestia nazală. Mai mult decât atât, supa de pui conține substanțe nutritive de care organismul tău are nevoie pentru a face față răcelii sau gripei.

Fă-ți un duș fierbinte – când îți faci un duș fierbinte, baia se umple de aburi. Acești aburi vor favoriza dilatarea căilor nazale, ameliorând pentru o perioadă simptomele neplăcute cauzate de congestie.

Consumă ghimbir – ghimbirul are proprietăți curative atunci când vine vorba despre durerile în gât sau tuse. Mai mult decât atât, acesta combate senzația de greață care apare adesea pe fondul gripei. Ideal ar fi să îl consumi sub formă de ceai, însă poți introduce ghimbirul și în preparatele pe care le gătești ori îl poți mânca sub formă de pastă preparată în blender cu miere și coajă de lămâie.

Folosește miere – specialiștii au dovedit că mierea are proprietăți antibacteriene și antimicrobiene. De asemenea, mierea are și proprietăți calmante, mai ales pentru gâtul inflamat ori pentru tuse. Consumă mierea în ceai pentru a ameliora durerile în gât sau mănâncă, pur și simplu, o linguriță de miere când simți că gâtul iritat nu îți dă pace.

Mănâncă alimente bogate în zinc – zincul are un rol foarte important în menținerea sistemului imunitar puternic. Acesta contribuie la producerea celulelor albe din sânge, care luptă împotriva virusurilor și bacteriilor ce pătrund în organism.

Zincul se regăsește din belșug în alimente precum: carnea roșie, scoicile, lintea, năutul, fasolea, nucile, produsele lactate ori oăule. Dacă nu ai o dietă bogată în aceste alimente, poți lua în calcul folosirea unui supliment alimentar pe bază de zinc, mai ales în timpul unei răceli sau gripe. Consultă-te cu medicul tău în această privință.

Bea ceaiuri din plante – un sfat pe care sigur l-ai mai primit întrucât ceaiurile nu numai că hidratează, însă pot fi preparate din plante cu proprietăți antivirale și antibacteriene.

De pildă, anasonul stelat are proprietăți antivirale și combate simptomele răcelii și gripei, la fel ca și turmericul, ceaiul verde, socul, teiul ori busuiocul. Pentru efecte rapide, bea cel puțin 3-4 căni de ceai din plante în fiecare zi – vei observa o ameliorare a simptomelor încă după prima cană de ceai.