Ai dureri de cap și nu reușești să îți dai seama care este cauza acestora? Ei bine, această hartă a durerilor de cap te va ajuta să interpretezi corect semnalele pe care corpul ți le transmite prin acest simptom!

În funcție de localizarea durerii, precum și de modul în care aceasta se resimte, dar și de simptomele asociate, poți stabili cauza care determină aceste simptome.

Tipuri de dureri de cap

În funcție de modul în care apare și de cauzele sale, durerea de cap poate fi primară sau secundară.

Dureri de cap primare

Durerile de cap primare sunt cele care nu apar ca simptom al unei afecțiuni grave. Acestea nu sunt periculoase, chiar dacă sunt intense și afectează calitatea vieții. Creierul nu poate resimți durere, iar aceste dureri apar pe fondul inflamației din organism. Centrii nervoși, vasele de sânge și mușchii la nivelul cărora apare un proces inflamator pot fi de vină pentru durerile primare de cap.

Printre durerile de cap primare se numără:

  • Migrena;
  • Cefaleea de tensiune;
  • Cefaleea tip ciorchine (n.r. cefalee cluster).

Dureri de cap secundare

Pe de altă parte însă, există și dureri de cap secundare, cauzate de probleme de sănătate care afectează și zonele senzibile ale capului sau gâtului. Ele au un debut rapid și extrem de intens și nu pot fi confundate cu alte tipuri de dureri de cap. Acestea sunt rare, însă mult mai grave decât cele primare, pentru că pot fi un simptom al unor afecțiuni extrem de serioase precum:

  • Tumorile cerebrale;
  • Anevrismul;
  • Meningita;
  • Leziunile majore ale gâtului sau creierului.

În cazul durerilor de cap secundare, este esențială intervenția rapidă a cadrelor medicale.

Harta durerilor de cap

În funcție de localizarea durerii de cap, poți depista sau măcar intui cauza.

Durerea în partea din spate a capului ori în ceafă

Aceasta poate trăda fie o cefalee de tensiune, fie o migrenă. Rareori este asociată cu nevralgia occipitală ori cu problemele cervicale.

Durerea în creștet sau în jurul capului

De cele mai multe ori, este vorba despre o cefalee de tensiune. În cazuri rare, putem vorbi despre migrenă, nevralgie occipitală, hipertensiune ori anevrism.

Durerea în zona frunții, obrajilor și a ochilor

În cazul durerii localizate astfel, este vorba adesea despre cefalee de tensiune ori migrenă. Rareori, poate fi vorba despre o infecție a sinusurilor.

Durerea localizată în spatele unui singur ochi

Durerea de cap este o cefalee în cirochine. În cazuri izolate poate fi vorba și despre migrenă, nevralgie occipitală, infecție oculară sau anevrism.

Durerea apare în zona tâmplelor

Când durerea de cap se resimte în zona tâmplelor, fie că este constantă, fie că e o durere pulsatilă, probabil că este o cefalee de tensiune. Mai rar este vorba despre o migrenă, cefalee tip cluster sau arterita temporală.

Durerea este amplasată în spatele urechilor

Mai ales la copii, această durere este asociată cu infecția urechii. Poate fi și o infecție a sinusurilor, dar poate fi cauzată și de probleme dentare.

Durerea se resimte pe o parte a capului

Când durerea apare numai pe o parte a capului vorbim fie de migrenă, fie de cefalee în ciorchine. Rareori apare ca simptom secundar al unui anevrism.

Durerea de cap nu este localizată într-un loc anume

Când nu poți identifica exact locul dureros ori când durerea apare în mai multe locuri simultan, mai mult ca sigur este o cefalee de tensiune.

Durerile de cap pot fi identificate și după modul în care sunt resimțite. De exemplu, durerile pulsatile, care se resimt precum un junghi, dar sunt și însoțite de simptome precum tulburări ale vederii sau greață, sunt asociate cu migrenele.

Pe de altă parte însă, durerile ascuțite, care apar rapid, dar nu persistă mult timp, sunt de cele mai multe ori cauzate de cefaleea în ciorchine. Acestea pot apărea mai multe zile la rând și pot fi asociate cu congestia nazală și transpirațiile excesive.

Cea mai comună durere de cap este cefaleea de tensiune, care se resimte ca o durere constantă. De asemenea, capul este sensibil la atingere. Aceasta poate fi cauzată de diverși factori:

  • Stres;
  • Privare de somn;
  • Reacții alergice;
  • Suprasolicitarea ochilor;
  • Renunțarea la cafea;
  • Efort fizic în exces;
  • Foame;
  • Deshidratare;
  • Mahmureală;
  • Expunerea la frig, vânt sau altitudini mari;
  • Dependența de anumite substanțe.

Cefaleea de tensiune poate să dispară de la sine, dacă rezolvăm problema care a cauzat-o. De asemenea, poate fi combătută cu calmante pe care le avem la îndemână – paracetamol, ibuprofen, aspirină. Migrenele și cefaleea în ciorchine sunt însă mai greu de tratat, așa că este recomandat să apelezi la ajutor de specialitate pentru a descoperi abordarea potrivită.