O ciocolată caldă, sub o pătură călduroasă, cu o lumânare parfumată aprinsă. Sau o seară relaxantă petrecută acasă cu prietenii, la un pahar cu vin. Ziua de Crăciun și zâmbetele care plutesc în aer. Un picnic în parc, într-o după-amiază de vară când căldura te moleșește. Sunt momente după care tânjim, mai ales dacă ne gândim la hygge.

O noțiune cu care ne-am împrietenit în ultimii ani, hygge a primit în 2017 locul oficial în Oxford English Dictionary însă istoria sa pornește prin Evul Mediu. Atunci, un termen similar din limba veche și care este considerat baza hygge-ului de astăzi, însemna „protejat de lumea din exterior”. De altfel, cam toate popoarele nordice au ajuns să aibă astăzi cuvinte cu aceeași însemnătate: koselig pentru norvegieni, mysig pentru suedezi, gezenlligheid pentru olandezi și gemütlichkeit pentru germani.

Dacă ai întreba un danez cum ar descrie conceptul, nu s-ar referi neapărat la acțiuni și obiecte, ci mai degrabă la sentimentul pe care îl ai în momentele cu adevărat hygge: te bucuri de micile plăceri ale vieții, te deconectezi și încetinești ritmul.

Pentru ei este un mod de viață extrem de obișnuit. Ce înseamnă însă pentru noi? Ce ne face să fim atât de atrași de intimitatea și calmul pe care ni le oferă hygge?

Revoluția hygge…

…a pornit la finalul anului 2016. Datele Google Trends arată că acela este momentul când am început să fim interesați de modul în care văd danezii fericirea. #hygge a luat cu asalt Instagram-ul și din ce în ce mai mulți autori au început să lanseze cărți despre noul fenomen mondial. Astăzi se găsesc aproape 1.000 de titluri diferite pe această temă, există cursuri și workshop-uri dedicate înțelegerii și adoptării principiilor daneze, și foarte multe produse de lifestyle sunt promovate ca fiind ideale pentru momentele tale hygge.

Meik Wiking, autorul cărții Mică enciclopedie Hygge. Rețeta daneză a fericirii, unul dintre cele mai cumpărate titluri din lume pe această temă, spune despre fenomen că este ca o „a doua invazie a vikingilor”.

La apariția sa, termenul a venit ca o gură de aer proaspăt în viața noastră, mai ales a europenilor din marile metropole. Părea să fie o rețetă secretă a fericirii, venită chiar de la sursă. Nu degeaba World Happiness Report a cotat ani de-a rândul Danemarca în topul celor mai fericite țări din lume. Am adoptat ideea cu brațele deschise, mai ales în lunile reci, când băuturile calde, focul în șemineu și vizitele familiei își găseau natural locul în viețile noastre. Am renunțat la mesele la restaurant pentru mirosul de mâncare gătită acasă, am anulat ieșiri în oraș pentru confortul propriului cămin, ne-am redecorat casele pentru a fi cât mai hygge.

În căutarea fericirii pierdute

Lucie Greene, directorul mondial al grupului de inovație din cadrul J. Walter Thompson (JWT) – cel mai cunoscut brand de comunicare și marketing din lume – crede că hygge a apărut cu atâta forță ca o reacție la presiunile sociale date de mișcările pro well-being. În goana permanentă pentru a fi mai sănătoși, mai motivați, mai eficienți, mai odihniți, ideea daneză a oprit timpul și ne-a șoptit că viața poate fi frumoasă și dacă nu încerci să faci mai multe, ci mai puține. „Hygge este un trend mai ușor de adoptat tocmai fiindcă este atât de personal și de accesibil. Nu te răsfeți doar de dragul de a o face. Trebuie să savurezi cu adevărat acest stil de viață. Nu e de mirare că idea vine de la un popor ce a căutat mereu confortul în iernile lungi și întunecate…” spune Lucie.

În lucrarea Money Can’t Buy Me Hygge, Jeppe Trolle Linnet, expert în cultura daneză de consum, spune că „hygge este, de asemenea, examinat ca un mod de retragere din condițiile de înstrăinare a modernității”. Altfel spus, ne-a atras atât de mult fiindcă ne-a ajutat să redescoperim cât de importante sunt relațiile interumane și, mai mult decât atât, relațiile cu noi înșine. Ne-a reamintit ce înseamnă să pui pauză ritimului alert în care trăiești și să reevaluezi care îți sunt prioritățile.

Într-o lume guvernată de stres, nu e de mirare că ideea ni s-a părut atrăgătoare. Rezultatele unui studiu desfășurat în 2018 de Mental Health Foundation din Marea Britanie confirma ceea ce, într-un fel sau altul, știam deja pe propria piele: 74% dintre cei intervievați s-au simțit atât de stresați, că au fost copleșiți sau nu au putut face față vieții de zi cu zi. Interesant este că 30% dintre persoanele în vârstă au raportat că nu au fost niciodată copleșiți sau incapabili să facă față în ultimul an, comparativ cu 7% dintre adulții tineri.

Stresul este, așadar, o problemă majoră mai ales în rândul tinerilor, ceea ce confirmă inclusiv părerea lui Lucie Greene despre presiunile stilului de viață modern. De altfel, milenialii sunt cei care au adoptat cel mai rapid curentul hygge. Majoritatea sunt tineri cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani, care au crescut făcând față multor schimbări, cea mai importantă fiind digitalizarea. Trăiesc astăzi într-o lume guvernată de performanță, de lipsa de timp, de valori impuse de social media, iar stresul este dat mai degrabă de cantitatea de informații la care sunt expuși, pe care încearcă să o asimileze și filtreze. Iar hygge a venit ca o portiță către propria copilărie și viața mai simplă a părinților lor, în care serile erau ocupate de cărți citite sub pătură, nu de scrolling pe telefonul mobil.

S-au refugiat așadar în atmosfera iubită de danezi.

Dacă ar fi să aleg cel mai autentic mod de a descrie hygge, aș alege cuvintele lui Jeppe Trolle Linnet, despre cafeneaua sa preferată din Copenhaga, într-un interviu pentru The World Weekly: „Sunt lumănările, desigur… lumina. Nu există lămpi mari pe tavan. Apoi, mobila, ai sentimentul că a fost adusă din diferite locuri. Așa că probabil cineva cunoștea pe cineva. După cum arată lucrurile, pare că oamenii de aici sunt legați de alții, iar locul este plin, chiar și atunci când e gol. Și, desigur, totul e destul de uzat, ai senzația că dacă te faci comod și îți sprijini picioarele, nu ar fi o problemă”.

Un sentiment de familiaritate, de relaxare, de lipsă de norme, de căldură nu doar în cameră, ci și în suflet. De timp care se scurge mai încet și care ne oferă răgazul să reflectăm, de ce nu, la ce înseamnă fericirea pentru noi.