Mersul la psiholog era, până nu demult, motiv de stigmatizare a celui care avea nevoie de asemenea servicii. Din fericire însă, lucrurile încep timid să se îndrepte, iar generațiile tinere par să apeleze din ce în ce mai des la ajutorul unui psiholog, atunci când au diverse probleme care le afectează calitatea vieții – depresie, anxietate, fobii specifice și nu numai.

Ideal ar fi însă să înțelegem că psihologul nu ne ajută numai atunci când avem probleme evidente, care ne provoacă un disconfort puternic, ci acesta ne poate ajuta să rezolvăm niște probleme pe care nu știam că le avem, înainte ca acestea să se manifeste. Totodată, psihologul îți poate fi un aliat de preț pe drumul dezvoltării personale, oferindu-ți uneltele necesare pentru a ajunge la cea mai bună variantă a ta. Așadar, cu toții avem de câștigat de pe urma unor ședințe de consiliere psihologică, fie că ne macină sau nu ceva.

Pentru a te ajuta să înțelegi de ce e bine să mergi la psiholog, chiar dacă nu suferi de vreo tulburare, am rugat-o pe Cristiana Haica, psiholog clinician principal, psihoterapeut, formator supervizor Psihologie Clinică și doctor în științe medicale, să ne răspundă la câteva întrebări.

Care este rolul psihologului în viața pacientului?

Cristiana Haica: Suport, antrenor al aptitudinilor și comportamentului, dar și al emoțiilor, persoana căreia îi poți spune orice fără teama de a fi judecat și etichetat, și care nu va folosi informațiile împotriva ta, persoana capabilă să te ajute să evoluezi.

Care sunt semnele care arată că o persoană are nevoie de consiliere psihologică?

Cristiana Haica: Orice modificare a stării de bine emoțional și relațional ar trebui să te trimită la psiholog. Dar ar trebui să mergi și când ai nevoie să schimbi ceva și nu știi cum, sau de unde să începi sau cum să o faci, precum și când ai nevoie să te dezvolți dacă vrei să ajungi la cea mai bună variantă a ta.

De ce ar trebui să vină la psiholog o persoană care nu consideră că are probleme? Cum o poate ajuta terapia?

Cristiana Haica: Optimizare și dezvoltare personală; ar fi bine să nu ajungi la psiholog decât când ai nevoie, ci și, ca și în alte domenii medicale – preventiv. Să îți validezi anumite comportamente, atitudini.

Ce bine ar fi să facă asta părinții înainte de a deveni părinți, cuplurile înainte de a decide să fie împreună pe termen lung, toți adolescenții și părinții acestora înainte să devină profund disfuncționali, cadrele didactice și aș putea continua lista cu aproape tot nomencloatorul ocupațiilor.

Există situații de incompatibilitate între pacient și psiholog, în urma cărora pacientul trage concluzii greșite cu privire la consilierea terapeutică și eficiența acesteia. De ce e important ca pacientul să ofere o șansă și altui psiholog?

Cristiana Haica: Oare de ce? Pentru că este normal să ceri și a doua opinie și pentru că (mai ales) o faci pentru tine, nu pentru psiholog. Nu m-am gândit niciodată că dacă un mecanic auto nu a reușit să îmi repare mașina să decid că nu mă mai duc de acum încolo niciodată la vreun mecanic auto.

Ce modificări poate aduce terapia pacientului și în cât timp se văd rezultatele?

Cristiana Haica: Modificările pe care clientul le vrea și își dorește să se producă, atâta timp cât și psihologul le consideră bune obiective terapeutice.

În cât timp? Depinde de tipul de terapie și de capacitatea clientului de a pune în practică obiectivele – poate fi vorba despre ore, zile, săptămâni sau ani.

Cât de des sunt necesare/ recomandate vizitele la psiholog?

Cristiana Haica: Depinde de problemele cu care vine clientul – în unele cazuri sunt necesare 2-3 ședinte pe săptămână, alteori una pe săptămână e suficientă.

Care sunt problemele care macină cel mai mult generațiile tinere (milenialii născuți în ’80-’90) vs generația X (născuți între 1961-1980)?

Cristiana Haica: Milenialii sunt mai măcinați de anxietate, nemulțumire față de relațiile în care sunt – de serviciu, de cuplu, nu mai au răbdare să construiască relații de lungă durată, sunt mult mai atenți la dinamica relațiilor de cuplu și renunță mult mai ușor la relații disfuncționale (generalizez și nu e ok), iar cei din generatia X au patologia specifică vârstei, nimic special.

Care este diferența de percepție cu privire la consilierea terapeutica dintre generatia Millenials și generația X?

Cristiana Haica:  Cei din generatia X – din nou specific vârstei,  consideră că se pot descurca și singuri, că au suficientă experiență de viață să facă față problemelor (dar problema e că vârsta aduce cu sine o patologie emoțională specifică – depresia – căreia ar fi bine să îi faci față cu suport de specialitate, înainte să ai nevoie de medicamente), iar millennials sunt extrem de deschiși și apelează nu doar când au probleme ci și când sunt ok și vor doar dezvoltare personală sau optimizare.

La final, un sfat important pentru menținerea sănătății psihice/ echilibrului emoțional.

Cristiana Haica: Iubește-l pe celălalt ca pe tine însuți, cu condiția să te iubești cu adevărat pe tine însuți, pentru ca altfel…