Lupus eritematos sistemic: cauze, simptome și tratament

Ai primit diagnosticul de lupus eritematos? Sau poate o persoană apropiată ție? Află totul despre această boală, pentru a înțelege ce modificări se impun la capitolul stil de viață pentru a reduce simptomatologia asociată cu această afecțiune.

Lupusul eritematos sistemic este o afecțiune de natură autoimună, care apare din cauză că sistemul imunitar confundă celulele sănătoase din corp cu agenți patogeni, și începe să le atace în mod necontrolat. În cazul lupusului, cauzele nu au fost identificate de către oamenii de știință, însă s-au găsit anumite condiții care favorizează declanșarea acestei boli:

• moștenirea genetică – persoanele care au rude de gradul I diagnosticate cu lupus sau altă afecțiune autoimună sunt mai expuse riscului de a avea această boală;

• unii factori de mediu – expunerea la radiații UV, stres emoțional sau fizic, traume;

• factori hormonali;

• anumite tratamente medicamentoase;

• sexul – femeile sunt mai expuse riscului de a dezvolta această boală, mai ales cele cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani.

Lupusul este o afecțiune care se manifestă episodic – asta înseamnă că are perioade de acalmie, în care simptomele dispar, care alternează cu puseurile de activitate a bolii, în timpul cărora simptomele apar și se accentuează.

Nu toți pacienții cu lupus au tot spectrul de simptome. Iată care sunt cele mai comune simptome prin care se manifestă această boală:

• inflamație și dureri articulare;

• artrită;

• oboseală accentuată;

• dureri de cap;

• pierderea părului;

• anemie;

• probleme de coagulare a sângelui;

• erupții cutanate, mai ales în zona nasului și obrajilor;

• sindromul Raynaud – învinețirea degetelor.

Întrucât nu există o analiză specifică pentru diagnosticarea lupusului, depistarea acestei boli poate fi o provocare pentru medici.

În vederea stabilirii diagnosticului de lupus, medicii vor examina pielea, scalpul, articulațiile, vor face analize de sânge, de urină, dar și teste de anticorpi și chiar și radiografii toracice.

După stabilirea diagnosticului, se începe tratamentul. Este important de menționat că Lupusul eritematos nu se vindecă, iar scopul tratamentului este acela de a ameliora simptomele și chiar de a calma un puseu și de a prelungi apoi perioada de acalmie.

În acest sens, se pot prescrie medicamente antiinflamatoare, creme pe bază de steroizi, corticosteroizi, medicamente pentru malarie și nu numai.

Stilul de viață al pacientului diagnosticat cu lupus trebuie să fie unul cât mai sănătos, pentru prevenirea declanșării și accentuării simptomelor. Se recomandă adoptarea unei diete echilibrate, evitarea alcoolului, cofeinei și tutunului, reducerea expunerii la stres, evitarea privării de somn precum și tratarea altor afecțiuni existente.

Netratat corespunzător, în timp, lupusul poate declanșa o serie de complicații, de aceea este important să fie ținut sub control prin tratament. Printre aceste complicații se numără: formarea unor cheaguri de sânge, inflamarea vaselor de sânge, pericardină, infarct, tulburări de memorie, probleme comportamentale, pleurită, inflamație la nivelul rinichilor, insuficiență renală. De asemenea, lupusul poate avea efecte negative asupra sarcinii, crescând riscul de avort spontan, de aceea sarcina femeii cu lupus trebuie monitorizată cu atenție de un medic.

În general, pacienții diagnosticați cu lupus eritematos sistemic pot avea o viață normală, însă vor avea nevoie de tratament pe termen lung pentru ținerea sub control a bolii. De cele mai multe ori, boala este mai activă la debut, precum și până la depășirea pragului de vârstă de 40 de ani.

Cu cât pacientul are un stil de viață mai sănătos și administrează un tratament mai eficient, cu atât calitatea vieții acestuia crește și puseurile de activitate a bolii vor fi mai rare și mai blânde.

Pentru pacientul care primește un asemenea diagnostic și care are de-a face cu simptomele bolii acesteia, poate fi o adevărată provocare să se împace cu ideea de a avea o asemenea boală cronică. De aceea se recomandă consilierea psihologică, mai ales la debutul bolii, în vederea acceptării diagnosticului. Stările depresive și anxietatea apar adesea pe fondul lupusului eritematos, mai ales în timpul episoadelor de activitate a bolii, de aceea este important ca pacientul să ceară ajutor de specialitate pentru a manageria mai bine situația în care se află. Există chiar și grupuri de suport psihologic pentru pacienții care suferă de lupus și alte afecțiuni autoimune, în care pacienții se pot înscrie pentru a intra în contact cu persoane care se află în aceeași situație cu ei.