Un puls mic poate poate semnala probleme serioase de sănătate, așadar nu este un simptom ce poate fi neglijat. Iată cum îți dai seama dacă ai pulsul prea mic, dar și ce e de făcut într-o asemenea situație!

Ce înseamnă puls mic

Ritmul cardiac este cel care indică numărul de bătăi ale inimii pe minut. Când pulsul este prea mic, adică scade sub 60 de bătăi pe minut, înseamnă că avem de-a face cu bradicardie.

În mod normal, pulsul scade în timpul somnului, însă atunci când se întâmplă în afara perioadelor de odihnă, poate fi vorba despre anumite probleme de sănătate. Inima bate de 60-100 de ori pe minut, în perioadele de repaus. Când ritmul cardiac scade sub 60 de bătăi pe minut, poate fi vorba despre anumite afecțiuni cardiace, de aceea este bine să mergi la un cardiolog pentru un consult de specialitate.

Semne ca ai puls mic

De multe ori, bradicardia este trecută cu vederea, întrucât nu provoacă stări de rău. În asemenea situații, pacientul nu este diagnosticat și tratat pentru pulsul mic decât dacă se face un control cardiac pentru alte cauze și se depistează și această problemă.

Însă alteori, pulsul prea mic împiedică oxigenarea corespunzătoare a unor organe și astfel provoacă simptome precum:

  • Amețeli;
  • Slăbiciune;
  • Confuzie și probleme de concentrare;
  • Leșin;
  • Dificultăți de respirație, cu sau fără durere în piept;
  • Epuizarea rapidă în timpul activităților fizice, chiar dacă acestea nu sunt foarte solicitante.

Dacă experimentezi asemenea simptome, este absolut necesar să mergi la medic pentru investigații. Poate fi vorba despre faptul ca ai un puls mic, însă și alte afecțiuni au asemenea manifestări – numai medicul este în măsură să stabilească diagnosticul.

Cauzele pulsului mic

Există mai multe cauze ale pulsului mic, însă principala este înaintarea în vârstă. Pulsul suferă modificări pe măsură ce trec anii, de aceea persoanele în vârstă au o respirație mai greoaie și obosesc mai repede.

Însă pulsul mic apare și la personele tinere. Iată ce alte cauze pot determina încetinirea ritmului cardiac:

  • Fumatul;
  • Consumul de droguri;
  • Istoric de afecțiuni cardiace (infarct, intervenții chirurgicale la nivelul inimii);
  • Anumite medicamente precum cele pentru tratarea hipertensiunii ori aritmiilor;
  • Afecțiuni congenitale;
  • Afecțiuni ale glandei tiroide, dezechilibre hormonale în organism;
  • Apnee în somn;
  • Boala Lyme;
  • Endocardită;
  • Hipotermie;
  • Boala lupus.

Factori de risc pentru bradicardie

Există anumiți factori care cresc riscul de bradicardie:

  • Vârsta înaintată;
  • Fumatul;
  • Consumul excesiv de alcool;
  • Consumul de droguri;
  • Stresul și anxietatea;
  • Insuficiența renală;
  • Diabetul;
  • Boala arterială coronariană.

Cum tratezi pulsul mic

Medicul va stabili diagnosticul de bradicardie, adică de puls mic, după ce va efectua mai multe investigații. Electrocardiograma este una dintre cele mai relevante metode de testare pentru depistarea pulsului mic. Se poate folosi și un dispozitiv de tip holter pentru monitorizarea activității cardiace pe o perioadă mai lungă. Medicul va face însă și analize de sânge pentru depistarea unor eventuale probleme ale glandei tiroide, a infecțiilor ori a dezechilibrelor hormonale.

După diagnosticare, medicul va prescrie tratament numai dacă acesta este necesar – adică dacă sunt simptome. În funcție de cauza pulsului mic, tratamentul poate fi pe bază de:

  • Tratament hormonal pentru tratarea hipotiroidismului;
  • Tratament penru apneea în somn;
  • Înlocuirea medicamentelor dacă bradicardia apare ca efect secundare la unele tratamente administrate;
  • Stimulator cardiac pentru corectarea ritmului inimii.

Tensiune mare puls mic

Se întâmplă uneori ca pacientul cu tensiune mare să aibă pulsul mic. Tensiunea arterială indică presiunea cu care sângele curge prin vasele de sânge. O tensiune normală se situează, pentru un adult, în jurul valorii de 120/80. Dacă tensiunea trece de 130/ 80, pacientul suferă de hipertensiune.

Când ai tensiunea mare și pulsul mic, înseamnă că sângele mărește presiunea pusă asupra vaselor de sânge, însă inima bate mai lent decât este normal, de mai puțin de 60 de ori pe minut. Cauzele acestei discrepanțe pot fi multiple: îngroșarea țesutului inimii, hemoragii interne, traumatisme, administrarea unui tratament medicamentos pentru hipertensiune. Rareori, tensiunea mare și pulsul mic pot determina declanșarea unui infarct.

Dacă ai tensiune mare asociată cu puls mic, însă urmezi un tratament medicamentos prescris de medicul cardiolog, nu ar trebui să te îngrijorezi. Însă dacă nu ești sub tratament, este bine să mergi la medic pentru investigații.

Tensiune mica puls mic

Pulsul mic poate determina scăderea tensiunii arteriale. Asta pentru că inima bate mai încet, deci și presiunea cu care sângele circulă prin vene scade.

Cafeaua crește pulsul?

Cafeaua are o mulțime de efecte benefice pentru sănătate, atâta timp cât este consumată în cantități reduse. Când este consumată în exces, aceasta poate determina creșterea pulsului, precum și a tensiunii arteriale. Dacă ai probleme de natură cardiacă, discută cu medicul specialist despre consumul de cafea.

Pentru a verifica impactul pe care îl are cafeaua asupra ritmului tău cardiac, verifică-ți pulsul și tensiunea înainte de a bea o ceașcă de cafea, dar și la 30-60 de minute după. Dacă observi o creștere considerabilă a valorilor, înseamnă că această băutură are un impact puternic asupra activității tale cardiace și trebuie consumată cu măsură.

Medicii recomandă, în general, persoanelor care au puls și tensiune mică fără să aibă alte probleme de sănătate, să consume o cafea pe zi, de preferat dimineața.

Remedii naturale pentru puls mic

Bradicardia nu poate fi tratată cu remedii naturiste, însă acestea pot fi utilizate, în paralel cu tratamentul prescris de medic, pentru ameliorarea condiției. Iată ce remedii naturale poți folosi dacă ai puls prea mic:

  • Uleiul esențial de lavandă, folosit pentru aromaterapie, poate fi de ajutor în cazul persoanelor stresate, a căror anxietate agravează manifestările bradicardiei. Acest ulei esențial are efecte calmante și poate fi folosit zilnic pentru controlarea stărilor anxioase;
  • Magneziul este și el eficient în ameliorarea anxietății și stărilor de neliniște. Se recomandă între 300 și 400 de mg de magneziu pe zi pentru reducerea stresului. Consultă-te cu medicul tău cu privire la administrarea unor suplimente alimentare cu magneziu;
  • Acizii grași Omega-3 sunt și ei importanți pentru sănătatea inimii. Aceștia se regăsesc în alimente precum nucile, semințele de in, sardinele, tonul sau somonul, dar și sub formă de supliment alimentar.

Cum să previi scăderea pulsului

Nu există metode de prevenție cu efect garantat în ceea ce privește bradicardia, însă există anumite recomandări în vederea reducerii riscului de a avea de-a face cu această problemă de sănătate.

Iată ce recomandă medicii pentru prevenirea pulsului prea mic:

  • Adoptă un stil de viață sănătos, din care activitatea fizică să nu lipsească;
  • Mănâncă sănătos – ideal ar fi să ai o dietă săracă în sare, grăsimi, zahăr și alimente procesate;
  • Menține-ți greutatea în parametri normali;
  • Renunță la fumat;
  • Ține-ți colestrolul, glicemia și tensiunea sub control, atât prin stilul de viață cât și prin tratamentul medicamentos prescris de medic.

Pulsul mic apare atunci când ritmul cardiac scade sub 60 de bătăi ale inimii pe minut. Unele persoane au puls mic fără să existe o cauză medicală clară și nu au simptome care să le creeze probleme. Într-o asemenea situație, medicul poate alege să nu prescrie niciun fel de tratament până la apariția simptomelor.

Alteori însă, dacă inima bate prea încet, creierul și alte organe nu primesc oxigen în cantitatea de care au nevoie, iar astfel apar simptomele precum amețelile, starea de slăbiciune, leșinul ori confuzia. În aceste cazuri, este obligatoriu consultul de specialitate. Medicul va stabili în primul rând cauza problemei, prin realizarea mai multor teste și analize. Ulterior, acesta va prescrie tratamentul medicamentos necesar.

În paralel cu tratamentul medicamentos, însă, este recomandat să se adopte un stil de viață sănătos. Alimentația este foarte importantă pentru sănătatea inimii – dieta pacientului cu probleme de natură cardiacă trebuie să fie una săracă în grăsimi și sare, de preferat bazată preponderent pe legume, fructe, cereale integrale și carne slabă. Sportul trebuie să facă și el parte din viața celor care vor o inimă sănătoasă.

Stresul, epuizarea fizică și psihică și anxietatea contribuie la declanșarea sau agravarea problemelor cardiace. De aceea odihna nu trebuie neglijată, iar problemele precum anxietatea trebuie combătute. Un psiholog te poate ajuta să rezolvi problemele de această natură.