Te simți epuizat fizic, dar și psihic? Nu dormi bine, în ciuda oboselii cronice? Apetitul ți s-a modificat și ai sistemul imunitar slăbit? Pe lângă aceste probleme, ai de-a face și cu stări depresive, anxioase ori pur și simplu ți-ai pierdut motivația și nu mai ești mulțumit de ceea ce faci ori de performanțele tale? Ei bine, dacă ai răspuns cu “da” la întrebările anterioare, e posibil să suferi de sindromul burnout, care nu îți afectează numai performanțele la locul de muncă, ci și viața personală și chiar starea de sănătate.

Ce este, de fapt, sindromul burnout?

Descris pentru prima dată în anul 1970 de către psihologul american Herbert Freudenberg, burnout-ul este un sindrom care apare pe fondul stresului la care ne expune jobul avut. Acesta este caracterizat de o serie de simptome fizice și psihice ce apar la persoane care nu au suferit vreodată de tulburări psihice.

Ce cauze are sindromul burnout?

Sindromul burnout ocupațional apare din cauza unui job extrem de solicitant, precum și din cauza lipsei de apreciere cu privire la munca depusă.

Principalele cauze ale sindromului burnout sunt volumul mare de munca, mediul stresant precum și prea multe responsabilități. Stilul de viață adoptat și personalitatea individului contribuie și ele la instalarea acestui sindrom.

Iată câțiva factori importanți care contribuie la declanșarea burnout-ului:

  • Volum de muncă foarte mare
  • Lipsa de apreciere din partea superiorilor/ colegilor
  • Așteptări prea mari cu privire la carieră
  • Task-uri monotone
  • Atmosferă tensionată la locul de muncă și desfășurarea activității contracronometru
  • Lipsa timpului liber (lucrat peste program sau în weekend ori lipsa concediilor)
  • Lipsa unor persoane apropiate, care să ofere sprijin și înțelegere
  • Lipsa somnului
  • Perfecționism
  • Gândire pesimistă
  • Nevoia de a deține în permanență controlul

Există și burnout individual, cauzat de lipsa stimei de sine și a cerințelor prea mari de la propria persoană, precum și burnout interpersonal, care apare pe fondul unor relații problematice cu cei din jur. Însă aceste situații sunt mult mai rar întâlnite decât burnout-ul ocupațional.

Cum recunoști burnout-ul: simptome ale sindromului de suprasolicitare

Burnout-ul poate avea consecințe extrem de grave, de aceea este important să fie identificat și tratat cât mai rapid. În unele cazuri, chiar cel care suferă de acest sindrom identifică problema. Alteori însă, cei din jur observă primii. Indiferent de modul în care este depistat burnout-ul, este esențial ca cel care suferă să accepte că are o problemă și să fie dispus să o rezolve.

Iată care sunt semnele și simptomele care pot trăda burnout-ul:

  • Oboseala cronică
  • Irascibilitatea manifestată față de colegi sau clienți
  • Adoptarea unei atitudini cinice în raport cu colegii, activitatea desfășurată sau chiar propria persoană
  • Dezamăgirea cu privire la munca desfășurată
  • Tulburări ale somnului
  • Gânduri depresive, stări anxioase
  • Dureri frecvente de cap ori de stomac
  • Consumul excesiv de mâncare, alcool sau droguri pentru “uitarea” problemelor de la locul de muncă

Dacă tu sau cineva apropiat manifestă simptomele descrise mai sus, sunt șanse mari să fie vorba despre burnout. Un psiholog va fi de mare ajutor în această situație.

Ce consecințe are burnout-ul netratat corespunzător?

Dacă burnout-ul nu este identificat și tratat cum se cuvine, acestea poate avea consecințe precum:

  • Insomnii
  • Declanșarea unor afecțiuni precum diabetul de tip 2 sau bolile cardiace, pe fond de stres prelungit
  • Depresie ori anxietate
  • Consum excesiv de mâncare, alcool sau chiar droguri
  • Risc mărit de îmbolnăvire din pricina imunității scăzute
  • Degradarea relațiilor cu cei dragi, divorț

Cum poți să combați, dar și să previi burnout-ul?

Există o serie de strategii care te vor ajuta să menții situația sub control și să combați bunout-ul înainte ca acesta să îți cauzeze probleme și mai grave. Iată ce recomandă specialiștii:

  • Identifică factorii care îți provoacă neplăceri la locul de muncă și discută despre aceștia cu un superior. Dacă ai un volum prea mare de muncă, învață să prioritizezi task-urile și să nu te mai simți vinovat dacă nu ai reușit să termini ce aveai de făcut la finalul zilei. De asemenea, renunță la obiceiul de a sta peste program pentru a termina tot ce ai de făcut – dacă nu reușești să te încadrezi în cele 8 ore de muncă pe zi înseamnă că ai un volum copleșitor.
  • Cere ajutor celor din jur, începând de la colegii de serviciu și până la cei de acasă. Discută despre problemele pe care le ai și te vei simți mai bine. Un terapeut poate fi, de asemenea, un sprijin important.
  • Folosește-ți timpul liber pentru a te relaxa – fă sport, practică yoga, meditează, mergi la cursuri de dans sau fă plimbări în aer liber. Orice activitate care te ajută să te deconectezi de grijile de la birou este mai mult decât recomandată. Bineînțeles, nu vei citi mailuri în timpul liber și nu vei deschide laptopul pentru a lucra seara, dar nici în weekend.
  • Cel mai bun antidot pentru oboseala cronică, fie că vorbim despre cea fizică, fie că e vorba despre cea psihică, este somnul. Un somn de 7-8 ore pe noapte te va ajuta să te simți mult mai bine.
  • Nu renunța la pauzele din timpul programului pentru că ai nevoie de ele. Ieși în pauza de prânz din birou și detașează-te de gândurile legate de muncă. Ia-ți mici pauze pe care folosește-le pentru a interacționa cu colegii – discută pe diverse teme, fă glume, creează conexiuni.
  • Limitează timpul petrecut în prezența persoanelor toxice, care emit gânduri negative, au o atitudine pesimistă sau foarte agresivă. Interacțiunea cu asemenea persoane nu îți face bine deloc.
  • Ia-ți concediu. Ori de câte ori te simți copleșit, pleacă în vacanță. Nu ai voie să iei cu tine grijile de la birou, dar nici telefonul de serviciu sau laptopul.
  • Cultivă-ți creativitatea. Activitățile care îți solicită latura creativă te fac să te simți bine și te ajută să te deconectezi de griji și angoase.
  • Adoptă un stil de viață sănătos, mănâncă bine, evită zahărul, cofeina și alcoolul în exces și nu uita să faci sport în fiecare zi.

Nu ești singur – ce vedete de peste Ocean au recunoscut că au avut de-a face cu sindromul burnout

Burnout-ul este o problemă cât se poate de reală, iar vedetele de talie internațională nu se sfiesc să vorbească despre acest sindrom. De pildă, Beyonce a recunoscut în timpul mai multor interviuri că a suferit de burnout, din cauza căruia nu numai că a anulat niște concerte, ci și-a luat chiar un an de pauză pentru a se pune pe picioare. Oboseala acumulată în timpul turneelor, stresul și presiunea ce vin la pachet cu celebritatea, precum și faptul că se afla mereu în lumina reflectoarelor au fost principalii factori care au cauzat burnout în cazul artistei.

Și ducesa de Sussex, Meghan Markle, a anulat o călătorie în Zambia, pe care o avea programată cu prințul Harry, din cauza burnout-ului.

Blake Lively, soția lui Ryan Reynolds, a devenit faimoasă în urma rolului din serialul “Gossip Girl”. Același serial a fost însă și cauza sindromului de suprasolicitare în cazul ei. Din fericire, actrița a identificat în timp util problema și și-a luat o binemeritată pauză, în timpul căreia și-a îndreptat atenția către cei dragi.

Alte vedete care au recunoscut că au fost afectate de burnout sunt: Hillary Duff, Lilly Singh, Selena Gomez, Miley Cyrus, Rihanna ori Kirsten Dunst.

Sănătatea ta este cea mai importantă așa că nu pune niciodată cariera mai presus. Ai grijă de tine, dar și de cei din jur și refuză să fii victima burnout-ului! Le poți avea pe toate – carieră de succes, sănătate de fier și împlinire pe plan personal – însă pentru asta trebuie să păstrezi întotdeauna echilibrul.